marți, 3 septembrie 2013

La Mulţi Ani!

Azi am sărbătorit nunta de cupru alături de cele două flori ale noastre, Maria şi Mihai. La cât mai mulţi ani impreună, frumoşi şi buni, nouă! Combinaţia de fructe cu frişcă e întotdeauna infailibilă.

joi, 6 decembrie 2012

Dragă Moş Nicolae,


 Mulţumim pentru că n-ai uitat de ghetuţele noastre şi ni le-ai umplut cu bunătăţi. Dimineaţă Maria ne-a anunţat că TOŢI, avem câte ceva în ghete. Pe care le luase la ea in cameră, în dreptul uşii de la balcon, că poate poate te vede când vii. Chiar, are o întrebare la tine. De ce eşti aşa timid şi nu vrei să te vedem? Oricum, noi îţi mulţumim încă odată şi te aşteptăm cu drag şi la anul. Şi până atunci ne bucurăm de bunătăţi, colinde, luminiţe şi îl aşteptăm şi pe Moş Crăciun.

 Roxana














vineri, 21 septembrie 2012

Ceahlăul

După vacanţa la mare a urmat cea la munte. Am vrut ca prima expediţie serioasă a Mariei, pe picioarele ei, pe un munte adevărat, şi de mai multe zile, să fie în muntele copilăriei mele şi muntele sacru al dacilor, Ceahlăul. Aşa că am urcat cu rucsacii în spate şi ne-am cazat la Dochia unde am stat patru nopţi şi de acolo am făcut trasee prin golul alpin.

Ceahlăul ne-a primit ca un adevărat şi vechi prieten şi o gazdă perfectă. Vremea a fost excelentă, caldă, chiar şi noaptea, cu vizibilitate perfectă tot timpul. Apusurile şi răsăriturile au fost magice. Platoul alpin era plin de merişoare şi afine. Am întâlnit flori de colţ la îndemână, şi capre negre pe stâncile din jur, chiar şi în apropiere de cabană. Aerul curat şi înmiresmat de jenepeni şi de flori, şi miile de păsări de toate felurile, ne-au prilejuit încântătoare observaţii de natură. Dimineaţa priveam răsăritul şi mareea alpină şi culegeam afine şi merişoare pentru micul dejun din care făceam gem pe loc, noi în pahar, Maria în gură. Tot ea a desenat o hartă proprie, pe care a figurat Piatra Lată, cabana, mânăstirea, Toaca, Detunatele şi bineînţeles Ocolaşul mare cu unul mai mic alături. Dani a testat folia de supravieţuire pe care tocmai o cumpărasem şi am fost impresionaţi de cât de eficientă este. Şi am văzut, bineînţeles, şi Stânca Dochiei.

Maria a ajuns la concluzia că toate astea au fost pentru ea, că Ceahlăul nu a vrut să o sperie cu furtună, dimpotrivă o invită să mai vină. La coborâre ne-a plouat totuşi, dar numai cât să nu spunem că am cărat degeaba hainele de ploaie şi să vedem ce magic e muntele şi ce romantică e pădurea prin fuioare de ceaţă.

După cum spuneam, aventura continuă, face parte din fiecare zi.

Roxana


































marți, 18 septembrie 2012

Înapoi La Liceu

La sfârşit de august am fost la Piatra Neamţ, la întâlnirea de liceu. De 20 de ani de la terminarea liceului. Emoţionant, absolut emoţionant. Pentru toţi, chiar şi pentru cei care au venit sceptici, chiar şi pentru cei care n-au venit deloc. Este emoţionant pentru că ne-am simţit cu toţii ca la 18 ani, deşi avem realizări de 38. Şi pentru că ne-am amintit multe lucruri frumoase, şi pentru că preţ de o zi timpul s-a întors cu 20 de ani în urmă şi s-a oprit în loc pentru noi. Mă simt foarte norocoasă.

Roxana